Ortodoxe
Sf. întâia Muceniţă şi întocmai cu Apostolii Tecla;
Sf. Cuv. Siluan Atonitul
Greco-catolice
Sf. m. Tecla
Romano-catolice
Sf. Gerard, ep. m.
Sfânta Muceniţă Tecla este pomenită în calendarul creştin ortodox la 24 septembrie.
Sfânta Tecla era din Iconia, cetate din Asia Mică, iar atunci când Sfinţii Apostolii Pavel şi Barnaba au ajuns în acel ţinut, propovăduind Evanghelia, printre cei care au ascultat cuvântul Sfinţilor Apostoli a fost şi ea.
Având optsprezece ani, Tecla era de neam mare şi cunoscut, fiind logodită cu un tânăr dintre cei dintâi ai cetăţii, Famir, bogat şi frumos.
Sfânta Tecla, primind în inima sa cuvintele Sfântului Apostol Pavel, a crezut în Hristos Fiul lui Dumnezeu şi l-a iubit pe El şi s-a lipit de Dânsul cu tot sufletul. Iar Sfântul Apostol Pavel, povăţuindu-se de Dumnezeu, a vorbit despre feciorie şi curăţenie şi grăind mult despre acestea a deşteptat pe Tecla spre păzirea fecioriei ei. Pentru că a spus Tecla în inima sa, ca din acel ceas să-şi lase logodnicul ei şi toate dulceţile lumii acesteia, şi să slujească lui Hristos în curăţie până la sfârşitul vieţii.
Logodnicul împreună cu mama Sfintei Tecla s-au împotrivit cât au putut hotărârii acesteia de a urma lui Hristos. Au denunţat-o pe ea guvernatorului pentru neascultare de părinţi şi pentru ruperea logodnei.
Mama sa, "schimbându-şi obişnuinţa sa cea de maică şi uitându-şi fireasca sa dragoste către fiica sa, ca o leoaică cumplită, sau ca o ursoaică mânioasă, a răcnit către judecătorul, zicând: 'Arde pe această rea roabă, vrednică este de o aşa moarte, aceasta nu este fiica mea, că nu mă ascultă pe mine, maica ei. Arde-o pe aceasta ca să fie pildă altora, ca văzând toate fecioarele cele ce sunt în cetatea aceasta, să se teamă şi să nu îndrăznească a nu asculta pe mamele lor şi a li se împotrivi precum aceasta a mea prea înrăutăţită şi într-adevăr nesupusă. Nu este aceasta fiica mea, nici născută de mine, ci ramură uscată şi blestemată odraslă; deci, arde-o pe aceasta'. Şi stăruia mama ca să se ardă fiica ei; iar Famir silea ca pierdut să fie Pavel (Sfântul Apostol Pavel - n.r.)". (Vieţile Sfinţilor)
Sfânta Tecla a fost urcată pe un rug care a fost aprins, dar prin minune dumnezeiască o ploaie cu grindină a stins focul şi i-a alungat pe privitori, iar ea a plecat nevătămată nu la casa mamei sale, ci pe urmele Sfântului Apostol Pavel, în Antiohia.
În această cetate, Sfânta Tecla a fost mult încercată, un tânăr păgân, Alexandru, care nu a reuşit să şi-o facă însoţitoare, a denunţat-o prefectului cetăţii spunând că este creştină. A fost prinsă şi osândită să fie dată la fiare. Animalele înfometate de trei zile nu s-au atins însă de ea, iar Sfânta Tecla a fost eliberată.
Din Antiohia a plecat pentru a propovădui credinţa prin multe alte locuri. Şi-a încheiat viaţa în pustnicie, în ţinutul Seleuciei, într-un chip minunat.
* Sfântul Cuvios Siluan Atonitul (numele civil: Semion Ivanovici Antonov) s-a născut în anul 1866, într-o familie modestă de ţărani ruşi. La 26 de ani a mers la Muntele Athos, unde a practicat rugăciunea inimii şi s-a nevoit pentru Hristos. La Sfântul Munte a rămas vreme de 46 de ani. A trecut la Domnul după o suferinţă de opt zile, în 11/24 septembrie 1938.
În 1987, Patriarhia Ecumenică - sub a cărei jurisdicţie se află comunitatea Sfântului Munte al Athosului - a proclamat sfinţenia stareţului Siluan Aghioritul: "ca acesta să fie numărat împreună cu bărbaţii cuvioşi şi sfinţi ai Bisericii, fiind cinstit cu prăznuiri sfinte şi ceremonii religioase anuale şi slăvit cu imnuri de laudă în ziua de 24 septembrie, în care a plecat fericit la Domnul", potrivit actului de canonizare.
