Nu are mai mult de 20.000 de locuitori poartă „pe umeri” istoria și cultura românilor din Transilvania. Acest lucru se și vede după câteva ore de mers prin Blaj.
Aici este şi locul unde limba română şi-a câştigat dreptul de a fi respectată şi învăţată aşa cum se cuvine, în prima şcoală cu predare în limba română. Momentul l-a determinat pe Ion Heliade Rădulescu să spună: ,,Aici a răsărit soarele românilor!"
Fiecare colț al orașului respiră și transmite istoria neamului românesc. În fiecare loc dai de câte-o clădire pe care sunt puse plăcuțe ce ne informează despre personalitațile care au locuit în urmă cu mult timp în micul orășel din nord-estul județului Alba.
Puteți vedea casa în care a locuit la începutul secolului XX Iuliu Maniu, locuința în care "Și-a dus ultima parte din rodnica sa activitate muzicală profesională Iacob Mureșanu, unul din reprezentanții de seamă ai artei muzicale românești din trecut”, casa lui Timotei Cipariu sau chiar Castelul Arhiepiscopal, cea mai veche clădire din oraș, monument care adăpostește astăzi reședința Arhipiscopului Major al Biserici Romane Unite cu Roma Greco-Catolice.
Construcția castelului a început între secolele XIII – XIV și a fost complet refăcut de către Georgiu Bagdi în anul 1535. Timp de aproape doua secole, acest castel a funcționat ca reședință a diferiților feudali. Din anul 1737, castelul a funcționat ca sediu al episcopiei și apoi al mitropoliei unite de la Blaj. Imediat după instaurarea regimului comunist, începând cu anul 1848, castelul a fost transformat la început în școala cadastrală și apoi în școală speciala de învățători. În anul 1964, castelului i s-au încredințat exponatele muzeului de istorie.
Pe lângă toate acestea, la Blaj putem să ne amintim mai bine de poetul nostru național Mihai Eminescu cel care a și denumit orașul "Mica Romă". În primăvara anului 1866, marele poet a străbătut lungul drum, care leagă Bucovina de cetatea culturii transilvănene. Acesta dorea să vadă Blajul, despre care i-a vorbit atât de frumos profesorul său de limbă romană Aron Pumnul, originar de pe aceste meleaguri.
Ajuns după un drum greu pe Dealul Hula, Eminescu s-a oprit la umbra unui tei și văzând orașul cu pălăria într-o mână și cu un carnet în alta, strigă atunci emfatic, „Te salut din inima, mică Romă. Îţi mulţumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedea!"
Citeşte mai mult pe alba24.ro
